“Legea rezonanţei” sau cum să ne facem viaţa mai bună

 În acest film documentar, cercetătorul Gregg Braden, împreună cu mai mulţi oameni de ştiinţă, explică una din legile fundamentale de funcţionare a Universului – legea rezonanţei, strâns legată de modul în care gândurile, sentimentele şi convingerile noastre ne influenţează pe noi, dar şi materia din jurul nostru

Toate tradiţiile spirituale ale omenirii conţin menţiuni despre legea universală a rezonanţei, care afectează toate lucrurile şi fiinţele din Univers. “Ştiinţa de astăzi a demonstrat că atunci când simţim o emoţie pozitivă, ea este transpusă în energii electrice şi magnetice corespunzătoare, care interacţionează cu celulele trupului nostru şi cu atomii lumii înconjurătoare pentru a produce nişte efecte formidabile“, arată cercetătorul Gregg Braden.

Tot ceea ce suntem, facem şi gândim ne influenţează într-un anumit mod viaţa: gândurile negative vor duce întotdeauna la efecte negative, în timp ce o gândire pozitivă ne va ajuta să ne schimbăm cursul vieţii în bine.

“Precum la un televizor, putem comuta pe diferite programe. Noi gândim încontinuu, fie că vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi. Toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers, care îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison. Îşi caută deci o energie asemănătoare cu energia gândurilor noastre, după principiul «ceea ce se aseamănă se adună».

Fiecare gând, indiferent că este bun sau rău, declanşează un proces de rezonanţă. Tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras automat în viaţa noastră. Gândurile tale secrete, felul în care îi judeci pe alţii, vorbăria interminabilă a minţii – totul formează un fel de intenţie”, explică oamenii de ştiinţă în acest film.

Pentru a putea face cele mai bune alegeri şi pentru a ne îndeplini cât mai uşor visele şi scopurile, pentru dezvoltarea noastră personală trebuie să înţelgem pe deplin aceste concepte şi să acţionăm în conformitate cu ele.

Destituiti toti masonii din institutiile de forta ale statului roman, daca vreti o tara libera si prospera!

Serviciile de informatii ale tarii trebuiesc restructurate din temelii si schimbarea trebuie sa inceapa de la varful acestor institutii. Sunt corupti sufleteste, pentru bani si functi s-au inscris in loja satanista a masonilor, ani de zile au protejat traficul de droguri, mafia politica, tunurile de sute de milioane de euro care au pus la pamant economia romaneaca!
Mii de ofiteri romani au ajuns sa lucreze cu frica in san: “Sa nu mai scap ceva ca poate ajunge prin Statele Unite sau Israel”.
Am ajuns intr-o asemenea situatie ca probele despre mafie, droguri, tradarea din interiorul serviciilor, listele cu agenti recrutati de rusi, americani, israelieni, chiar si unguri, sa fie mutate prin tari din America de Sud! Din cauza aceasta turbeaza de furie: “De unde apar tot timpul probe despre mafia noastra?!”. Voi sunteti de umplutura in serviciile de informatii si din cauza aceasta nu are nimeni incredere in voi, sunteti tinuti in fata…o sa aflati la momentul oportun! Sa ne aducem aminte cine sunt mafiotii masoni din fruntea serviciilor secrete ale Romaniei:
DGIA (Armata Romana) – Cele mai onorabil si solid serviciu de informatii al Romaniei, condus de dl general-locotenent Marian Hapau.

http://deveghepatriei.wordpress.com/2014/04/23/dl-general-locotent-marian-hapau-cv-ul-unui-adevarat-general-de-informatii/

1. George Maior si Florian Coldea – Mafioti masoni recrutati de CIA. De ani de zile SRI-ul are un singur mesaj: “Suntem aici sa aparam interesele Statelor Unite si Israelului, ne-am transformat in Serviciul Romano American Masonic de Informatii Anexa Mossad. Noi avem datoria sfanta sa protejam mafia!”. Au ajuns sa se laude in gura mare: “Avem legaturi cu masoneria americana si suntem sub controlul CIA”.

2. Gelu Marin Oltean si toata gasca de mafioti de la DIPI – Accesati link-ul postat mai jos. Marturia unui comisar-sef din cadrul Politiei Romane: “Cele mai multe informatii vin de la SRI, mafiotul de Oltean nici macar nu ne baga in seama”.

http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/06/13/angajatii-lui-gelu-marin-oltean-mafiotul-mason-din-fruntea-dgipi-ului-au-inceput-sa-aiba-reactii-adverse-baieti-tipa-sefu-la-voi-statul-roman-va-plateste-ca-sa-cititi-blogurile-pentru-asta-i/

3. Marcel Opris (STS) – Face parte din camarila lui Basescu, alaturi de Coldea si Maior. De sapte luni de zile exista indicii clare care are legatura cu ofiterii Mossad din Israel si Romania. Deocamdata este bine sa pastram tacerea…

http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/12/21/axa-dorin-cocos-bogdan-chirieac-marcel-opris-dl-marcel-opris-director-al-sts-ului-om-care-se-ocupa-de-securitatea-romaniei-afaceri-dubioase-de-milioane-de-euro-milioane-de-romani-nu-au-ban/

4. Theodor Melescanu (SIE) – Mason de gradul 33, recrutat inca din tinerete de rusi, face parte din gasca veche de mafioti alaturi de Iliescu – KGB, Magureanu – SRI, Dan Ioan Popescu, etc.

5. Lucian Silvan Pahontu (SPP) – Asta face parte din gasca lupilor tineri si este dornic de afirmare. Lucian Silvan Pahontu a fost recrutat de masonerie si acum este fratior de loja!

U.M. 02… , din motive de siguranta nationala nu-i putem publica tot numele, mai este cunoscuta si sub numele de Centru Surse Deschise din cadrul SRI-ului. Unitatea respectiva este condusa de doamna general Emilia Cristina, inainte aflandu-se la conducere domnul general de Br. (r) Ionel Nitu (excelent analist de informatii). Doamna general Emilia Cristina, o femeie miniona si plapanda ca aspect fizic, dar foarte apriga cand vine vorba de conducerea unitatii SRI, este banuita ca sustine aripa pro-Basescu din cadrul SRI-ului si mai multi ofiteri s-au plans de anumite fapte mai putin onorabile. Nu stim care este situatia adevarata, nu am cercetat asa cum trebuie, dar n-am facut datoria sa amintim si de acest lucru.

U.M 02… , privita din exterior arata de parca este o combinatie intre spitalul de nebuni si Penitenciarul Rahova…gratii la geamuri mai lipsesc. Poarta de la intrarea in unitate este identica cu cea de la Cercetari Penale (foto): o monstrouzitate de fier ca in anul 1970. Da, putem intelege situatia cand vine vorba de Politia Romana: traficanti, infractori periculosi, etc. Cand vine vorba de SRI, anul 2014, o unitate nu poate arata ca U.M 02… . Va intrebam si noi pe dumneavoastra: in ce buzunare se scurg banii pentru modernizarea unitatilor SRI?! Sa ne dam cu presupusul:  in viloiul de la marginea Bucurestiului a lui Florian Coldea, in costumele si accesoriile de lux ale lui George Maior, in ceasurile de zeci de mii de euro, in cadourile pentru amante, etc. Toate aceste lucruri in timp ce ofiterii sunt angajati cu 1.600 RON pe luna!

Ofiterul de informatii nu se raporteaza la bani dintr-un singur motiv: banii inseamna tradare la nivelul serviciilor secrete. Un ofiter bun, pregatit foarte bine din punct de vedere psihologic, poate functiona fara probleme cu doua iaurturi pe zi si cinci covrigi. Din moment ce lucrezi pentru serviciile secrete tu nu esti un om normal si ai un alt sistem de valori. Daca nu oferi bani, macar ofera respect ofiterilor care lucreaza in SRI si nu le baga pe gat tampenii cu Basescu sau alte mizerii politice!

Rusii au program special de pregatire al ofiterilor: “In societate sunteti prosti, betivi, anonomi, cum vreti voi, dar niciodata prea destepti fata de oamenii obsinuiti ca va rupem picioarele”. Dupa reteta aceasta au ajuns sa spioneze cladiri in New York: “Ala ma?!? Ala este ofiter acoperit? Betivul ala?! Du-te ma dracului ca esti nebun si nu stii ce vorbesti”. X cand se apuca de baut inghite inainte trei pastile si stie cum sa isi dozeze paharele de alcool, in felul acesta ii pacaleste pe toti si mintea lui functioneaza brici.

Mergi pe strada si vezi un om vai de soarta lui, cu haine ponosite, privirea tulburata, ii dai 5 RON de pomana, si cand se apropie de tine iti faci cruce ce scoate pe gura!

http://www.sri.ro/fisiere/publicatii/Intelligence26__2014.pdf

Centrul Surse Deschise se ocupa si cu tehnoredactarea revistei “Intelligence”…printre alte lucruri. Majoritatea ofiterilor sunt tineri, fara prea mare experienta, si nu stiu foarte bine ce se intampla in birourile rechinilor de la varful SRI-ului. Tu, ca ofiter superior, cand stii bine care este situatia de la varful SRI-ului, poti spune ceva de genul: “Stai sa citesc revista cum trebuie sa nu apara ceva aiurea pe aici”. Iti pui mintea la contributie, analizezi informatiile, si pe urma le spui: “Da, puteti scoate revista pe piata”.

Revista “Intelligence” nu o sa fie citita de Politia Romana sau batrana care merge la piata sa isi cumpere paine si lapte, o sa fie citita tot de oameni din domeniu. Bai fratilor, va cerem un lucru imposibil atunci cand va spunem sa ganditi si sa fiti constienti ca lucrati pentru serviciile secrete ale Romaniei?

In interviul de la pagina 96, realizat de poetul Flaviu Predescu, amicul capitanului Sorin Sava, purtatorul de cuvant al SRI-ului, apare urmatorul lucru: “Generalul-locotent Florian Coldea, seful din umbra al SRI-ului, are legaturi cu masonii din cadrul Institutului de la Aspen, majoritatea dintre ei fiind ofiteri CIA”.

Un om in deplinatatea facultatilor mintale interpreteaza lucrurile in felul urmator: “SRI-ul este controlat de masoneria din Statele Unite, CIA si Mossad”. Orice ofiter SRI, de la cel mai mic nivel, stie ca generalul Coldea a primit din Statele Unite, circa doua kilograme de medalii cu care se lauda peste tot: “Va sparg pe toti cand vine vorba de spionaj, iote cum ma apreciaza stapanii de la Washington”.

Voi in loc sa va laudati cu Romania, le faceti publicitate gratuita americano-sionistilor? Dumnezeule mare ce mentalitate aveti!! Ofiterii de la contraspionaj trebuie sa inteleaga ceva de genul: “Nu ne atingem de spionii Statelor Unite si Israelului, pentru ca se supara Maior si Coldea!”. Cei de la SIE sunt mormant cu flori pe el, un cuvant nu scot despre CIA…

Priviti si va cruciti:

Mai departe…

Liviu Maior, Ioan Talpes, Mircea Geoana si Florian Coldea Ce legatura exista intre acesti oameni? Sa vedem mai jos:

1. Liviu Maior, tatal lui George Maior, este fostul coleg de clasa a lui Ioan Talpes. Ioan Codru Talpes, fiul lui Ioan Talpes, este finul lui George Cristian Maior. Liviu Maior, undeva la inceputul anului 1981, a fost trimis in Statele Unite cu o anumita misiune: monitorizarea extremismului unguresc. Cand a ajuns Liviu Maior in Statele Unite, americanii au spus ceva de genul: “Este agent dublu si se afla si-n tabara KGB-ului”. Toti acesti oameni fac parte din masonerie si cunosc cel putin un membru al Institului de la Aspen…sau au fost recrutati de ei.

Cornel Nemetzi, colonel SIE – Tradarea masonului Talpes

http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/07/22/va-recomandam-cartea-colonelului-r-cornel-nemetzi-sie-ultimul-curier-ilegal-memoriile-unui-spion-roman/

2. Mircea Geoana, singurul membru recunoscut al Institutului de la Aspen, l-a ajutat pe George Maior sa ajunga directorul SRI-ului. Geoana si Nastase, sprijiniti puternic de masonii din cadrul Institutului de la Aspen, au facut lobby-ul necesar pe langa Basescu: “Maior este sustinut pe de masoneria americana si trebuia sa ajunga directorul SRI-ului”. Basescu, mitoman cum este, a spus ceva de genul in 2006: “Eu nu am prejudecati si din cauza aceasta l-am pus pe Maior la SRI”.

Tatal lui Mircea Geoana, partea dreapta, a fost general in cadrul Securitatii Romane si apropiatul tradatorului de tara Mihai Pacepa (indicat cu sageata rosie).

3. Dumneavoastra, foarte mirati, va intrebati urmatorul lucru: “Ce cauta Coldea, baiatul lui Basescu, in gasca de mafioti masoni ai PSD-ului?!”. Sa va spunem noi: in tara se prefac ca sunt democrati, socialisti, de dreapta sau stanga, dar in afara se pun impreuna in genunchi in fata stapanilor lojilor masonice din Statele Unite si Israel. Mafia masonica din serviciile secrete: “Stapanii sa vada ce slugi bune suntem, cum le punem la dispozitie toate resursele Romaniei, in timp ce ne batjocorim propriul popor cu “democratia” si structurile euroatlantice”.

In spatele dumneavoastra, fara sa aveti habar, se desfasoara un joc urias care insumeaza miliarde de euro! Votati cu incredere Ponta, Basescu, Antonescu si toata gasca de mafioti masoni! Lucrurile se complica
Lumea spionajului este foarte greu de inteles si din cauza aceasta ofiterii sunt pregatiti si 10 de ani de zile, din anumite rationamente nu va putem spune anumite lucruri. Totusi, ca sa nu va lasam in bezna, va spunem urmatoarul lucrurile: americanii sunt foarte suspiciosi cand vine vorba de mafia masonica de la Bucuresti.

Unii ca Maior, Coldea, Ponta, Basescu, Antonescu, se pot vinde imediat rusilor pe cateva milioane de euro fara sa ii intereseze loialitatea fata de Statele Unite. Mafiotii masoni de la Bucuresti pot minti cu nonsalanta: “Pana la moarte cu Statele Unite, cauza americana…”. Intrebare se pune in felul urmator: stie cineva ce fac ei in spatele cortinei?

Este logic ca americanii sa fie suspiciosi: “FSB-ul, urmasii KGB-ului, sunt redutabili cand vine vorba de recrutare”. Sa ne aducem aminte de performantele uluitoare ale KGB-ului: au recrutat doi presedinti de stat americani, doi sefi ai CIA, unul al FBI-ului, un subsecretar de stat american, cateva zeci de ambasadori, duzine de spioni operativi. Metodele lor de recrutare sunt ultrasecrete si nu se pot spune in public.

Mafiotii masoni, cand discuta intre ei, spun ceva de genul: “Sa avem oameni la varful ocultei mondiale, dar tragem pentru Romania”. Unde trageti nemernicilor pentru Romania, cand in tara se munceste pe 200 de euro si ne-am vandut toate resursele?! Tufe de Venetia ce sunteti, figuri de spioni si mintea in cap cat o gaina…

Din cauza voastra au ajuns serviciile secrete ale Romaniei sa fie batjocorite in ultimul hal, in urma cu 30 de ani ne bateam de la egal la egal cu CIA si KGB. In ziua de astazi a ajuns Maior sa trimita 500 de ofiteri la Budapesta sa fie pregatiti de FBI: “Noi suntem retardati si americanii sunt mai destepti ca noi”.

V-am spus destul de clar pe blog: in istoria de 2.000 de ani a Neamului Romanesc, tot timpul au aparut oameni de nicaieri care au pus umarul cand tara a fost in primejdie. Unul intr-o parte, zece in alta parte, si tot asa. Strainii isi fac cruce cu doua maini: “De unde au astia resursele astea?!”. Sus pe crestele Carpatilor se afla Strajerii Neamului!

Seful Institutului de la Aspen este evreul Walter Isaacson, adevaratul patron al companiei Apple si var de gradul doi cu unul dintre sefii Grupului Bilderberg. Este un veritabil shadowman: afaceri de miliarde de euro, influenta coplesitoare, si putin au habar de numele lui. Asa arata adevaratii stapani ai planetei: oameni care nu se afiseaza pe nicaieri.

Vicepresedintele Institului de la Aspen este Peter Reiling, bunicii lui au fost evrei din Polonia. Piviti cat de modest este: o sapca pe cap, tricou de 10 dolari, o fata de om banal. Mafiotii masoni din Romania, sunt acoperiti de lux, au impresia ca sunt in posesia unor secrete uluitoare, si de fapt sunt niste cantitati neglijabile care se hranesc cu iluzia puterii.

Puterea adevarata inseamna sa controlezi miliarde de euro si guverne, sa ai tone de informatii, si sa mananci o pizza cu 20 de dolari fara ca sa te recunoasca nimeni. Cand ajungi in fata unui miliardar nu te afisezi ca mafiotii de la Bucuresti: “Iote ce costum am, priveste ceasul meu de 30.000 de euro…”. Ai sa te faci de ras daca te intreaba ceva de genul: “Poporul tau se zbate in saracie si tu porti ceasuri de 30.000?!”.

Un om inteligent se afiseaza in costum de la APACA si-l convinge pe miliardar ca materialul romanesc este mai bun ca la Armani. Atunci vor incepe si ei sa te aprecieze: “Omul este bun si chiar vrea sa faca ceva pentru tara lui”. Numele lui Mircea Geoana pe lista oficiala a membrilor: William Mayer  - Relationships Park Avenue Equity Partners Henry Catto Jr. - Relationships Catto & Catto Insurance Company Lester Crown   - Relationships Henry Crown & Company Merv Adelson  - Relationships Avalon Digital Marketing Systems Inc Paul Anderson  - Relationships Aspen Institute William Davis  - Relationships WLD Davis Holdings Patrick Gross   - Relationships Taleo Corp Sylvia Earle Ph.D.  - Relationships Harte Research Institute for Gulf of Mexico Studies Mercedes Bass   - Relationships Sid R. Bass Associates Nina Houghton  - Relationships Wye Institute David Koch - Relationships Koch Industries James Ferguson  - Relationships Vion Pharmaceuticals Inc Stephen Carter  - Relationships Yale University David Gergen - Relationships John F. Kennedy School of Government Timothy Krauskopf  - Relationships Round Lake Designs Andrea Cunningham  - Relationships ZeroOne – the Art and Technology Network Elaine Greenawalt  - Relationships Princeton University Frederic Malek  - Relationships Thayer | Hidden Creek John Mascotte   - Relationships The Continental Corporation Charles Powell   - Relationships Textron Inc Karl Muhr   - Relationships Austrian Airlines Elinor Munroe   - Relationships Elinor Bunin Productions Lynda Resnick   - Relationships Roll International Corporation Vin Weber   - Relationships Lenox Group Inc Donald Roth   - Relationships Music Associates Of Aspen Albert Small   - Relationships Southern Engineering Corporation Berl Bernhard   - Relationships DLA Piper Alice Young   - Relationships Kaye Scholer Francis Cundill CFA  - Relationships Mackenzie Cundill Recovery Madeleine Albright    - Relationships The Albright Group – Evreica din Cehia, subsecretar de stat american, relatii puternice in Romania. Tarun Das  -Relationships Confederation of Indian Industry Prince Bandar Ibn Abdulaziz   - Relationships Aspen Institute Michael Eisner   - Relationships The Tornante Company Henry Gates Jr.  - Relationships Harvard University Alma Gildenhorn   - Relationships John F. Kennedy Center For The Performing Arts Sidney Harman   - Relationships Harman International Industries Inc. 90 Ann Hudson   - Relationships Javelina Partners Bonnie McCloskey  - Relationships Cornerstone Holdings Leonard Lauder   - Relationships Institute for the Study of Aging Ann Richards  - Relationships Public Strategies William Nitze  - Relationships The Gemstar Group Lloyd Schermer - Relationships Lee Enterprises Inc Andrew Stern   - Relationships Service Employees International Union, Pension Arm Thomas Pickering   - Relationships Business Executives for National Security Roderick von Lipsey  - Relationships Goldman Sachs Private Wealth Management Frederick Whittemore  - Relationships Chesapeake Energy Corporation Mortimer Zuckerman   - Relationships Boston Properties Inc Robert Malott - Relationships FMC Corp. Ann Korologos   - Relationships Harman International Industries Clare Munana   - Relationships Ancora Associates L. John Doerr III  - Relationships Kleiner, Perkins, Caufield & Byers Gerald Greenwald   - Relationships Greenbriar Equity Group Jerry Murdock Jr.  - Relationships InSight Venture Partners Carl Bildt   - Relationships Akin Gump Global Solutions Stephen Friedman   - Relationships Crestview Partners, L.P. Gerald Hosier - Relationships Aspen Institute Robert Hurst  - Relationships Crestview Partners Anne McNulty  - Relationships Aspen Institute Roberto Meza   - Relationships Agrícola Industrial Salvadoreña William Donaldson   - Relationships Aetna Health Management Alan Fletcher  - Relationships Aspen Institute Melva Bucksbaum   - Relationships Aspen Institute Ann Friedman   - Relationships Aspen Institute Marc Nathanson - Relationships Mapleton Investments Jacqueline Novogratz   - Relationships Acumen Fund Anna Smith   - Relationships Aspen Institute Shashi Tharoor  - Relationships Aspen Institute William Joy Ph.D. - Relationships Kleiner, Perkins, Caufield & Byers William Budinger  - Relationships Aspen Institute Leonhard Fischer   - Relationships Cartica Capital Mircea Geoana  - Relationships Aspen Institute Arjun Gupta   - Relationships Telesoft Partners Yotaro Kobayashi   - Relationships Sony Corporation Elisabeth Lulin   - Relationships Aspen Institute James Manyika  - Relationships Aspen Institute Queen Noor   - Relationships Aspen Institute Margot Pritzker  - Relationships Aspen Institute Isaac Shongwe   - Relationships Letsema Holdings Giulio Tremonti   - Relationships Aspen Institute

Jerome Huret   - Relationships Nortel Networks Corp.

Eleanor Merrill   - Relationships Capital Gazette Communications Olara Otunnu   - Relationships Carnegie Corp. of New York – Michel Pébereau   - Relationships Galeries Lafayette Robert Steel   - Relationships Goldman Sachs Group Jamshyd Godrej - Relationships Godrej & Boyce Mfg. Co. Ltd. Bancherii care finanteaza din umbra Institutul: James C. Calaway Chairman of Lifetime Trustees Prince Bandar bin Sultan Former Saudi Ambassador to the United States Gerald M. Levin Retired Chairman and CEO Time Warner, Inc. Keith Berwick Keith Berwick Chair The Aspen Institute Robert H. Malott Retired Chairman and CEO FMC Corporation John Brademas President Emeritus New York University Robert S. McNamara Former President The World Bank Olivier Mellerio Institut Aspen France Interfinexa Lisle C. Carter, Jr. Attorney Hisashi Owada International Court of Justice William T. Coleman, Jr. Senior Partner and The Senior Counselor O’Melveny & Myers John J. Phelan, Jr. Chairman Emeritus The Aspen Institute Retired Chairman and CEO New York Stock Exchange Lester Crown  Chairman, Henry Crown and Company Thomas R. Pickering Vice Chairman Hills and Company F. Peter Cundill Founder Cundill Investments Research Warren B. Rudman Partner Paul, Weiss, Rifkind, Wharton and Garrison Tarun Das Chief Mentor, Confederation of Indian Industry (CII) Jay Sandrich TV and Film Director William L. Davis Chairman and COO WLD Davis Holdings, LLC Lloyd G. Schermer Retired Chairman & CEO Lee Enterprises Al Dietsch Chairman Best Year Yet LLC Carlo Scognamiglio Honorary Chairman Aspen Institute Italia William H. Donaldson Chairman Donaldson Enterprises Albert H. Small President Southern Engineering Corp. James L. Ferguson Retired Chairman and CEO General Foods Corporation Kathy D. Smith Former Board Member Daubert Industries Jacqueline Grapin President The European Institute Andrew L. Stern International President, Service Employees International Union Irvine O. Hockaday, Jr. Retired President and CEO Hallmark Cards, Inc. Phillips Talbot President Emeritus The Asia Society Nina Rodale Houghton President Wye Institute Solomon D. Trujillo Chairman, CEO and President Graviton, Inc. Shirley Hufstedler Senior Counsel Morrison & Foerster Paul A. Volcker Former Chairman of the Board of Governors Federal Reserve System Jérôme Huret Former President Institut Aspen France Leslie H. Wexner President and Chairman of the Board The Limited, Inc. Robert S. Ingersoll Former U. S. Ambassador to Japan Clifton R. Wharton, Jr. Former Chairman and CEO TIAA/CREF William N. Joy Partner  Kleiner Perkins Caufield & Byers Dolores Wharton Founder and Chair Fund for Corporate Initiatives Henry A. Kissinger Chairman Kissinger Associates, Inc. Frederick B. Whittemore Advisory Director, Morgan Stanley & Co., Inc. Companiile controlate din umbra: tot ce este la varf Amazon.com Inc. Intel Corporation Intuit Inc. Drugstore.com Inc. FreeMarkets Inc. Google Inc. Handspring Inc. HLTH Corporation Move, Inc. Lightspan, Inc. Adobe Macromedia Software LLC Palm, Inc. Epicor Software Corporation Precept Software, Inc. Silicon Compiler Systems Corp. Sun Microsystems Inc. Tellme Networks, Inc. Martha Stewart Living Omnimedia Inc. Elance, Inc. ENDFORCE, Inc. Upromise, Inc. Harvard University Netscape Communications Corporation At Home Corporation Good Technology, Inc. NewSchools Venture Fund, Investment Arm MediaNet Digital, Inc. Rice University Harvard Business School Segway, Inc. Purkinje, Inc. Kleiner, Perkins, Caufield & Byers VIII, L.P. Aspen Institute, The Kleiner Perkins Caufield & Byers XI, L.P. Friendster, Inc. iControl Networks, Inc. KPCB Information Sciences Zaibatsu Fund II, L.P. Zazzle.com, Inc. MEVIO, Inc. Spatial Photonics, Inc. Kleiner Perkins Caufield & Byers XII, L.P. M2Z Networks, Inc. Amyris Biotechnologies Inc. Bloom Energy, Inc. Generation Investment Management LLP Navigenics, Inc. Frontline Wireless, LLC iFund, L.P. RPX Corp.

Sursa: Lupul Dacic, preluare dupa De veghe patriei 

Prezentarea localitatii

Suprafata: 23363,81 ha

Intravilan: 3563,58 ha

Extravilan: 19800,23 ha

Populatie: 123738

Gospodarii: 44909

Nr. locuinte: 54814

Nr. gradinite: 35

Nr. scoli: 20

Nr. licee: 19

Nr. universitati: 3

Asezarea geografica:

Municipiul Baia Mare este localizat în zona de nord-vest a României, în judeţul Maramureş, în depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul mijlociu al Râului Săsar.
Din structura oraşului fac parte şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, devenite între timp cartiere ale municipiului. La nord se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groşi, la est cu oraşul Baia Sprie şi la vest cu comuna Tăuţii Măgherăuş.
Prin prezenţa reliefului muntos, teritoriul din Municipiul Baia Mare face parte din Euroregiunea Carpatică. Înfiinţată în 1993, aceasta cuprinde zonele de frontieră a cinci ţări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România. De asemenea, prin prezenţa bazinului hidrografic al Tisei, Baia Mare face parte din zona de cooperare transfrontalieră pentru dezvoltarea durabilă a bazinului Tisa, alături de Ungaria, Slovacia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina.

Activitati specifice zonei:

Baia Mare a fost capitala mineritului şi a industriei metalurgice din România, dar şi-a schimbat în ultimii 10 ani profilul economic, datorită închiderii tuturor minelor. În prezent Municipiul Baia Mare are un profil secundar-terţiar, în care predomină activităţile industriale, de construcţii şi serviciile. În ultimii ani se remarcă creşterea substanţială a sectorului serviciilor, ceea ce permite definirea economiei Baia Mare ca şi una post-industrială.

Activitati economice principale:

Învăţământ şi cercetare
Construcţiile
Turismul
Industria alimentară
Industria bunurilor de consum (mobilă, confecţii)
Industria prelucrării lemnului
Industria de maşini şi echipamente
Comerţ
Servicii financiar-bancare
Telecomunicaţii
Recreere-cultură-sport
Servicii publice şi transport.

Obiective turistice:

Centrul Istoric
În acest spaţiu sunt concentrate 44 monumente, o parte din ele fiind prezentate mai jos. Reţeaua stradală este tipic medievală, organizată în sistem morişcă în interiorul sistemului de fortificaţie al oraşului menţinut în cea mai mare parte. Cele 3 pieţe principale, P-ţa Libertăţii, P-ţa Cetăţii şi P-ţa Păcii la care se adaugă şi P-ţa Izvoarele sunt spaţii urbane de mare valoare care împreună cu clădirile care le delimitează se constituie în ansambluri ce definesc caracterul specific al oraşului istoric Baia Mare. Clădirile cu valoare istorică, arhitecturală sau ambientală sunt numeroase, în procent de 80% cu front continuu la stradă, element ce conferă valoare ansamblului.
Monumente de arhitectură medievală
Turnul Ştefan
Situat în Piaţa Păcii, acesta reprezintă o anexă a Catedralei “Sfântul Ştefan”, ctitorită de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea şi s-a impus în timp ca simbol al trăiniciei oraşului nostru; este monumentul cel mai reprezentativ de artă medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic şi având o înălţime de peste 40 m. Iniţial, a servit pentru supravegherea strategică a oraşului şi pentru pază împotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturală şi istorică încărcată de semnificaţii, Turnul Ştefan veghează asupra locuitorilor oraşului.
Localul Monetăriei
Construită în perioada 1734-1737, această clădire a avut în trecut o destinaţie extrem de importantă pentru oraş, prin achiziţionarea metalelor preţioase, baterea şi schimbarea monedelor, dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (prezentat mai jos, la rubrica Muzee).
Bastionul Măcelarilor
Situat în Piaţa Izvoarelor, acest turn a fost înălţat în secolul al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului medieval. Mai este numit şi Turnul Muniţiei.
Alte clădiri reprezentative
Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”
Ridicată în anii 1905-1911, aceasta este situată în zona de est a oraşului. Remarcabil este interiorul catedralei, care are o valoare artistică deosebită.
Legenda spune că de aici s-ar fi tras glonţul care l-a ucis pe Pintea Viteazu, haiduc al acestor meleaguri.
Biserica “Sfânta Treime”
Această biserică, situată în Piaţa Păcii, a fost construită în perioada 1717-1720. Ea serveşte drept lăcaş de cult pentru credincioşii romano-catolici din oraş.
Palatul Administrativ
Este un edificiu aparte care îmbină elemente de arhitectură tradiţională maramureşeană cu elemente de arhitectură modernă.
Muzee
Muzeul judeţean de arheologie şi istorie constituie unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale judeţului Maramureş. Patrimoniul alcătuit din variate categorii de bunuri culturale (78.000 obiecte de patrimoniu) provenite din săpături arheologice, din cercetări sistematice, dar şi din descoperiri întâmplătoare sunt prezentate în expoziţia Comori ale epocii bronzului din nordul Transilvaniei.
Muzeul a luat fiinţă la sfârşitul secolului trecut şi funcţionează în sediul fostei monetării. Are o colecţie impresionantă de peste 56.000 piese şi documente, care acoperă toate perioadele din evoluţia istorică a poporului român. Materialele sunt grupate şi alcătuiesc o serie de colecţii: colecţia de piese arheologice, colecţia de obiecte de tehnică minieră, colecţia numismatică, colecţia de stampe, colecţia de sigilii şi peceţi, colecţia de ceasuri, colecţia de arme etc.
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară deţine un patrimoniu remarcabil de civilizaţie şi cultură populară, concentrat în rezervaţia de arhitectură populară de pe Dealul Florilor, reprezentând case şi acareturi, achiziţionate cu decenii în urmă din zonele tradiţionale ale judeţului, dar şi o mare diversitate de piese: ceramică, icoane, textile, port, etalate în expoziţia pavilională din locaţia fostului Teatru de vară.
Aflat în apropierea Stadionului, la poalele Dealului Florilor, acesta are două componente:
1. Rezervaţia etnografică interzonală în aer liber - extinsă pe o suprafaţă de aproximativ 12 ha, cuprinde gospodării ţărăneşti tradiţionale din diverse zone ale judeţului;
2. Expoziţia pavilionară – cuprinde colecţii de obiecte rustice autentice, legate de ocupaţiile ţăranilor: colecţia de ceramică, colecţia de ştergare populare, colecţia de icoane pe sticlă şi lemn.
Muzeul Judeţean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare. Mişcarea plastică Băimăreană se poate lăuda cu numeroase iniţiative şi proiecte de anvergură: tabere de pictură şi sculptură (Tabăra de sculptură Cărbunar), saloane de toamnă sau primăvară (Salonul Internaţional de gravură mică- Muzeul Florian), expoziţii personale, medalioane plastice etc.
Situat pe str. 1 Mai, muzeul are în patrimoniu peste 2.600 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă.
Muzeul de Mineralogie este un muzeu unic nu doar pentru Baia Mare ci şi în ţară, printre puţinele în Europa şi în lume de acest gen, cu un patrimoniu excepţional de roci şi flori de mină.
Este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din Europa, a cărui zestre este alcătuită dintr-un număr de peste 15.000 eşantioane mineralogice.
Arii protejate existente la nivelul Municipiului Baia Mare şi a zonelor limitrofe
În zona Municipiului Baia Mare există următoarele arii naturale protejate:
Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia, cu o suprafaţă de 50ha, de tipul paleontologică.
Lacul albastru - Baia Sprie
Amplasat într-o mică depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919-1920, Lacul Albastru are origine antropică. Ca urmare a conţinutului de sulfuri din vechile excavaţii miniere, apa acumulată în lac are o culoare verde intens. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic în România.
Peştera Vălenii Şomcutei
Peştera Vălenii Şomcutei fost descoperită în anul 1977 şi se află la altitudine de 30 m, având dezvoltarea de 176 m, o singură intrare şi are suprafaţa de 5.00 ha. Peştera este un sit arheologic din epoca bronzului (loc ritual cu resturi ceramice acestea fiind motivele care au dus la ocrotirea ei).
Tăul lui Dumitru
Aflat pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare, în localitatea Blidari, are suprafaţa de 3,00 ha. Turbăria Tăul lui Dumitru este amplasată pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre Valea Sturului şi Valea Brazilor. În mijlocul turbăriei se află un ochi de apă, având dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (Valea Sturului), dar este drenată şi spre est (spre Valea Brazilor).
Rezervaţia Creasta Cocoşului
Rezervaţia este amplasata în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distantă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. În cadrul rezervaţiei se evidenţiază "Creasta Cocoşului", care dă numele rezervaţiei, reprezentând o colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde tăurile de munte Chendroaiei şi Morărenilor.
Cheile Tătarului
Aria naturală protejată Cheile Tătarului este situată în comuna Deseşti, satul Mara, în suprafaţă de 15,00 ha şi lungimea de 0,7 km. Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure.
Coloanele de la Limpedea
Rezervaţia Coloanele de la Limpedea se află în localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, având suprafaţa de 3.00 ha.
Rezervaţia Arboretelor de castani comestibili
Rezervaţia se află în nordul localităţilor Tăuţii Măgherăuş, Valea Borcutului, Baia Mare şi Tăuţii de Sus în versantul sudic a munţilor Igniş şi are suprafaţa de 500 ha. Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, a diversităţii biologice, precum şi dezvoltarea durabilă a zonei. 

Evenimente locale:

Primăvara Băimăreană
Vara Băimăreană
Toamna Băimăreană
Iarna Băimăreană
Spre deosebire de alte localităţi care organizează o dată pe an un festival al oraşului, băimărenii au parte în fiecare an de patru asemenea sărbători, diferite în funcţie de specificul anotimpului în care au loc. Ideea acestor manifestări a fost aceea de a oferi periodic locuitorilor municipiului Baia Mare câteva zile de destindere şi bucurie.
Programul oferit în aceste zile de sărbătoare se adresează tuturor vârstelor şi gusturilor, iar organizatorii caută să aducă în fiecare an noutăţi care să atragă publicul băimărean: concerte de muzică pop, rock, folk, spectacole folclorice, evenimente culturale, târguri şi expoziţii, întreceri sportive etc.
Dintre cele patru sărbători ale oraşului, cea mai mare amploare o are Toamna Băimăreană, care durează şapte zile şi conform tradiţiei se desfăşoară în ultima săptămână a lunii septembrie.
Întâlniri oficiale, seminarii, mese rotunde, muzică şi dans, cultură şi artă, sport şi divertisment, mici şi bere, castane şi must, toate se regăsesc într-un program generos, menit să-i încânte pe băimăreni şi pe invitaţii lor din ţară şi de peste hotare. Printre manifestările devenite deja tradiţionale amintim:
"Târgul Meşterilor Populari”
Expoziţia de artă plastică “Anuala Artelor”
Expoziţia "Studio Studenţesc”
“Cărţile Anului”
"Târg de informare pe teme europene”
Crosul "Cupa Castanelor”
“Nunta de aur”.
Ultimele trei zile din cadrul Toamnei Băimărene (sfârşitul de săptămână) poartă numele de Sărbătoarea Castanelor, după unul din simbolurile municipiului Baia Mare: castanul comestibil. Castanul comestibil este originar din Asia Mică (arbore de climat mediteranean), care s-a adaptat bine şi în Europa, Baia Mare fiind punctul cel mai nordic de pe glob unde trăieşte. Cei mai falnici castani sunt pe dealurile de la Tăuţii de Sus, unde ating înălţimi de peste 20 de metri, cu vârste de peste 500 de ani.

Facilitati oferite investitorilor:

Schema de ajutor de minimis, pentru stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă - scutire sau reducere la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren pentru întreprinderile care realizează investiţii de cel puţin 150.000 euro în municipiul Baia Mare şi creează cel puţin 5 locuri de muncă.
Un teritoriu competitiv economic, dominat de activităţi productive nepoluante (zone de transfer şi parcuri tehnologice) şi turism;
Un loc de viaţă confortabil, într-un mediu curat, accesibil prin servicii şi utilităţi publice;
Destinaţie atractivă în peisajul multicultural european prin variate moduri de expresie: limbă, muzică/port popular, arhitectură, gastronomie.
În 2008 Baia Mare a fost desemnat Pol de dezvoltare urbană, adică oraş care acţionează ca pol regional şi/sau local de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PIB şi şomaj. Ca o consecinţă firească s-a înfiinţat Zona Metropolitană Baia Mare, Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară formată împreună cu cinci oraşe şi douăsprezece comune aflate în aria de polarizare a municipiului, cu intenţia de a dezvolta în comun programe şi proiecte, precum şi servicii de utilitate publică.
În contextul strategiei de dezvoltare spaţială a României, Municipiul Baia Mare este o localitate de rang II, de importanţă interjudeţeană şi având rol de echilibru în sistemul urban. În cadrul judeţului Maramureş, Baia Mare are o poziţie singulară şi diferită de a celorlalte localităţi, fiind centru urban de dimensiune şi importanţă mult mai mare decât a celorlalte din zonă.
Instituţii de consultanţă şi suport pentru afaceri
Centrul pentru Dezvoltarea de Întreprinderi Mici şi Mijlocii Maramureş (CDIMM Maramureş) - www.cdimm.org

• organizaţie non-profit, non-guvernamentală şi apolitică;
• Scop: sprijinirea dezvoltării sectorului privat de întreprinderi mici şi mijlocii la nivel local sau prin filiale, precum şi al ONG-urilor locale.

​Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş (CCIMM) - www.ccimm.ro 

• organizaţie autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non profit, cu personalitate juridică;
• creată pentru a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.

Transport – nod de legătură rutier şi aerian
Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa aeroportului de la Tăuţii Măgherăuş, aflat la 10 km distanţă de centrul oraşului Baia Mare.
Baia Mare se află la o distanţă de 63 km de graniţa cu Ungaria (punctul de trecere vama Petea) şi 64,48 km de graniţa cu Ucraina (punctul de trecere Sighetu Marmaţiei). De altfel, puncte de trecere există în medie la fiecare 31 km, Baia Mare fiind nod principal de legătură între graniţele de nord-vest şi nord-est ale României, prin Drumul European E58, pe ruta Satu Mare – Baia Mare – Bistriţa – Suceava – Botoşani - Iaşi.

Proiecte de investitii:

Colegiul Naţional Gheorghe Şincai şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu – Reabilitare, Modernizare, Extindere
Modernizarea şi extinderea Centrului Social pentru Persoanele cu Dizabilităţi-Phoenix
Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe
Reabilitare blocuri de locuinţe sociale
​Reabilitare-modernizare servicii de apă şi canalizare
Dezvoltarea Eco-reţelei urbane şi a infrastructurii de agrement urban în cartierul V. Alecsandri
Îmbunătăţirea transportului public urban prin extinderea reţelei de troleibuz şi a infrastructurii aferente în cartierul V. Alecsandri
Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice a Pieţei Cetăţii – Turnul Ştefan
Creşterea calităţii vieţii urbane prin amenajarea Parcului Central
Reabilitare Piaţa Revoluţiei, Câmpul Tineretului, Parc Mara
Restaurare Colonia Pictorilor, Casa Iancu de Hunedoara
Reabilitare imobil Phoenix
Reamenajare Piaţa Obor
Extindere, modernizare Pavilion Administrativ Parc Regina Maria
Managementul integrat al rezervaţiei de castan comestibil
Înfiinţarea reţelei de drumuri forestiere ale municipiului Baia Mare
Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii municipiului Baia Mare
Reabilitare pod peste râul Săsar (str. Podul Viilor)
Achiziţionarea de autobuze şi troleibuze
Creşterea accesibilităţii urbane prin modernizarea str. Grănicerilor, str. Oborului, str. Electrolizei
Reabilitare str. Europa şi str. Dumbravei pe traseul drumului de centură
Piste pentru biciclişti
Sistem de control parcări publice
Parcări supraterane
Skatepark
Oraşul Baia Mare ni se dezvăluie astăzi ca fiind unul în plină ascensiune în plan economico-social, care doreşte să-şi consolideze poziţia dezvăluind lumii întregi că tradiţia şi modernismul se pot manifesta într-o simbioză perfectă.